Libertatea de exprimare a opiniilor, inclusiv a celor politice, nu este inactivată în mediul de lucru. Dar poate să comporte unele limitări. Exprimarea opiniilor politice în timpul pauzei de masă, discuțiile dintre angajați pe chat-ul comun, schimbul de idei în spațiul de lucru comun sau activitatea din social media a angajaților nu înseamnă automat o conduită de natură a afecta într-un fel angajatorul. Totuși, când un angajat care, prin exprimarea opiniilor sale politice la job, ajunge într-un conflict de natură să perturbe buna desfășurare a activității sau care, prin natura poziției sale în companie, ajunge să lase impresia că poziția sa din social media exprimă chiar „poziția companiei”, se poate discuta de necesitatea de a limita sau chiar sancționa un comportament. Citește articolul
Este obligatoriu ca salariatul cercetat disciplinar să fie convocat în scris la cercetare, potrivit Codului muncii. Prin documentul de convocare, salariatul trebuie să afle de ce e chemat la întâlnirea cu comisia de disciplină, când va avea loc întâlnirea și unde. Deși legea permite sancționarea și în cazul în care angajatul nu s-a prezentat la cercetare, e necesar să se dovedească faptul că angajatorul a încercat să-i aducă la cunoștință convocatorul, chiar dacă salariatul nu a vrut să-l primească. Citește articolul
Potrivit datelor Eurostat, în 2023, 7,1% dintre angajații din UE au avut programe lungi de muncă, petrecând peste 48 de ore pe săptămână la locul de muncă. În România, procentul de lucrători este mult sub media europeană. La noi, săptămâna de muncă poate ajunge la 48 de ore doar cumulând cu orele suplimentare. Citește articolul
La nici o lună de la ultima actualizare a Clasificării ocupaţiilor din România (COR), Ministerul Muncii a pus în dezbatere un nou proiect de ordin care va completa COR cu încă două ocupații. Citește articolul
În ultima ediție a raportului EURES (2023) avem conturat un tablou detaliat al dezechilibrelor pieței muncii din Uniunea Europeană, evidențiind un peisaj tot mai tensionat în ceea ce privește angajarea. În contextul unei creșteri economice încetinite, se observă o tendință clară: companiile se confruntă cu o competiție acerbă pentru atragerea talentelor capabile să ocupe rolurile disponibile în regiunile cu cerere mare de muncă. Acest fenomen este remarcabil în sectoare precum construcții, inginerie, sănătate și tehnologia informației și comunicațiilor. Raportul publicat la început de mai arată însă o situație neplăcută și totodată paradoxală în cazul României: suntem pe locul patru la ocupațiile deficitare în UE, avem surplus în unele domenii și, totuși, o rată a posturilor vacante relativ scăzută, ceea ce poate demonstra că, de fapt, posturile vacante nici măcar nu sunt comunicate așa cum ar trebui. Citește articolul
Și cei sub 18 ani pot munci, fie că vorbim de contracte de muncă, de ucenicie sau de cei care lucrează ca zilieri. Potrivit legislației muncii, ei nu pot lucra însă la fel de mult ca un adult și, cu atât mai puțin, nu pot face ore suplimentare și nu pot lucra după ora 22:00. Sancțiunile pe care le riscă angajatorii ce nu respectă regulile privind munca celor sub 18 ani sunt fie amenzi de mii de lei, fie chiar pedepse cu închisoarea. Citește articolul
Ochii care nu se văd la birou nu sunt promovați - cam așa sună politica unei mari companii americane multinaționale, care își anunță angajații că pot păstra regimul de muncă integral la distanță, doar că astfel se autoexclud de la ideea de a se dezvolta în cadrul companiei. În România însă, legea e cât se poate de clară în privința egalității de tratament dintre angajații de acasă și cei de la birou. Citește articolul
Tinerii abia ieșiți de pe băncile facultății, care nu au deloc experiență în muncă în domeniul studiilor absolvite, pot fi încadrați ca stagiari. Practic, atașat contractului de muncă poate fi un contract de stagiatură, cu drepturi și obligații specifice, iar stagiatura poate fi folosită de ambele părți pentru a vedea dacă doresc continuarea colaborării și după cele șase luni de stagiatură sau dacă își spun „la revedere” când stagiul se termină, întrucât evaluarea stagiarului nu a fost promovată. Cu puțin noroc, pe perioada stagiului, angajatorul ar putea să ia și ceva bani de la stat pentru stagiarul său. Citește articolul
Prevederile ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă sau în regulamentele interne sunt, înainte de toate, cele cerute în mod esențial de lege. Peste acestea, orice altceva este o prevedere pe care angajatorul o trece în contract, în regulament sau într-o politică internă pentru că e utilă, îl avantajează sau chiar îl protejează în eventualitatea unui conflict de muncă. În rândul chestiunilor pe care trebuie să le punem în contracte, nivelul de detaliu face adesea obiectul întrebărilor celor care se ocupă de redactarea lor: ar trebui trecute toate sumele sau cât de detaliată trebuie să fie secțiunea X sau Y? În contracte, multe dintre prevederi nu pot fi modificate decât cu acordul părților, iar asta face diferența dintre detaliu și generalitatea care bifează o obligație legală. În schimb, regulamentele și politicile interne sunt acte asupra cărora angajatorul are ultimul cuvânt, chiar dacă își consultă angajații. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă se aplică atât în sectorul public, cât și în cel privat și impune obligații angajatorilor pentru a crea un mediu de lucru sigur și respectuos. Din 17 aprilie, angajatorii nu mai pot invocat motive pentru lipsa metodologiei conforme cu noua reglementare. Aceasta prevede, printre altele, inclusiv numirea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru primirea și soluționarea plângerilor/sesizărilor, dar nu se oferă precizări cu privire la numărul exact de angajați sau funcționari pentru a decide între un responsabil unic sau o comisie. Citește articolul